Hartă - Raionul Putila (Putyla Raion)

Raionul Putila (în ) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Putila. A fost înființat în anul 1961, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion făcea parte din Ucraina independentă. A fost desființat în 2020, teritoriul său fiind inclus în componența raionului Vijnița.

Acest raion avea o suprafață de 884 km² și 25.352 locuitori (2001), în mare majoritate de naționalitate ucraineni (huțuli). Din componența raionului făcea parte orașul Putila și 13 comune rurale. Cea mai mare parte a raionului era așezată în Munții Carpați, iar partea de sud a acestuia era la frontiera cu România.

Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Rădăuți și din județul Storojineț ale României.

Raionul Putila este situat în partea de sud-vest a regiunii Cernăuți, la granița cu România. Distanța până la centrul regional Cernăuți este de 120 km. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu România, în partea de vest cu raionul Verhovina din regiunea Ivano-Frankivsk și în părțile de nord și nord-est cu raionul Vijnița din regiunea Cernăuți.

Raionul Putila este frontieră de stat cu România, aici funcționând 2 puncte de trecere a frontierei:

* Șipotele Sucevei - Izvoarele Sucevei - punct local de trecere pietonal, numai pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră

* Rusca - Ulma - punct local de trecere pietonal, numai pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră

Pe teritoriul său se află cea mai mare parte din Carpații Ucraineni, iar aproximativ 63% din suprafața sa este acoperită cu păduri de conifere și de foioase, care sunt esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic, nu numai în Ucraina, dar și în Europa. Solurile nu sunt prea bune pentru agricultură.

Acest raion este considerat unul dintre cele mai pitorești colțuri ale Bucovinei. În pădurile vechi de aici predomină specii de brad, molid și fag, existând și specii rare, ocrotite de lege, cum ar fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul și Suceava. Printre munți, într-o vale pitorească, curge râul Putila (sau Putilka) - cel mai mare afluent al râului Ceremuș. Cele mai înalte culmi din Carpații Bucovinei se află în partea de sud-vest a raionului, aici aflându-se cele mai înalte vârfuri - Iarovița (1574 m), Jupan (1488 m) și Dilul Negru (1452 m).